Din nou, David l-a invins pe Goliat! Definitiv !

Dupa 4 ani de lupte crancene, David (AV Moise) l-a invins pe Goliat (Ovidiu Miculescu).

Acum 4 ani, pe 11 februarie 2013, sindicatul SUS-Radio Romania a depus la Agentia Nationala de Integritate (ANI) prima sesizare privind o stare de incompatibilitate in care s-a aflat tartorul Radioului Public, Ovidiu Miculescu, pe vremea cand sugea de la doua vaci, SRR si Societatea Nationala de Radiocomunicatii (SNR).

Azi, la 4 ani distanta, Inalta Curte a statuat definitiv ca Miculescu a fost incompatibil, confirmand realitatea sesizarii depuse de sindicatul nostru.

Care este efectul hotararii definitive pronuntate de Suprema ?

Miculescu trebuie eliminat de urgenta de catre Parlamentul Romaniei, de la conducerea Radioului, si timp de 3 ani nu va mai putea ocupa nicio functie publica.

Intr-o sedinta a Consiliului de Administratie al SRR din 24 iulie 2013, acest individ, plin de aburii puterii pe care era constient ca o detine prin prisma relatiilor sale politice si sociale si a pozitiei de Presedinte al Radioului, mi-a aruncat amenintator o expresie care de fapt reprezenta sintetic intreaga filozofie de viata a respectivului: „Si totul se reduce la bani!

Uite ca mi-a luat 4 ani sa-i dovedesc acestui rebut moral (dar valorizat de cei pe care am avut ghinionul sa le permitem sa ne conduca democratia) ca in viata nu totul se reduce la bani.

Chiar daca Miculescu, in cei 4 ani in care a fost presedintele Radioului, a corupt cu multi arginti, suflete si vise, chiar daca a scufundat Radioul public intr-un intuneric moral in care aceasta institutie nobila nu s-a aflat niciodata pana la venirea sa, uite ca toata armada inchegata in jurul lui ca sa-l protejeze, nu a reusit sa-l scape de pedeapsa.

Miculescule, ti-am dovedit ca teoria ta a succesului este gresita! Nu totul se reduce la bani.

Si in era moderna, David inca il mai poate invinge pe Goliat!

TU, de azi, vei face parte din istoria urata a Radioului public, eu si SUS-Radio Romania ramanem !

Le multumesc tuturor celor 100 de oameni curajosi care, in cei 4 ani de negura adusa asupra Radioului de Miculescu, au crezut in SUS-Radio Romania, au ramas in sindicat, in ciuda tuturor agresiunilor la care au fost supusi, si m-au ajutat sa-i spun fostului cameraman al lui Ceausescu, Pe aici nu se trece!.

Acestor 100 de oameni speciali le spun azi, Chapeau !

moise-adrian-valentin AV Moise

Anunțuri

11 gânduri despre “Din nou, David l-a invins pe Goliat! Definitiv !

  1. Pingback: Comunicarea mută de la Radio România | SUSROMANIA

  2. Pingback: Incompatibilu Miculescu a început să împartă, că nu e de la el | SUSROMANIA

  3. Pingback: Incompatibilul Miculescu a început să dea, că nu e de la el | SUSROMANIA

  4. Pingback: Din nou, David l-a invins pe Goliat! Definitiv ! (pamflet) | Uniunea Ziariştilor Profesionişti

  5. Etapa 1 a fost atinsa. Urmeaza invitatia la lift (propun sa se foloseasca liftul din Temisana ca zdruncina mai bine) si parasirea definitiva a institutiei.
    Etapa 2: identificarea camarilei si aplicarea aceluiasi regim. Enumar fara o ordine anume: Eliza Covaliu, Radu Dobritoiu, Violeta Arhiri (daca tot pleca sa-l ia si pe mini-sotul), Nicoleta Balaci (idem), Marius Dorian Tanase, Marius Furdui, Bogdan Negulescu, Dana Dumitrescu, Oltea Serban Parau, Dragos Ciocarlan (mai nou dizident, dar nu tine la sfarsitul filmului, doar in distributie), Doru Pircalabu, Cerasela Radulescu si altii pe care va invit sa-i amintiti aici.
    Nu ar trebui sa se simta foarte bine nici Raducu Croitoru, Nicu Popescu, Liliana Staicu + pupila Comandasu, Mariana Milan, Constantin Puscas si toti ceilalti care au fost partasi la managementul abuziv al lui Miculescu.

    Apreciază

    • Prietenul de pahar Savu. Prietena Ciugulea Stanescu. Trebuie sa il insoteasca toti cei adusi si angajati de el. Pe unii ii gasise deja aici. A se vedea amicul Eugen Rusu.

      Apreciază

  6. Restul e tăcere amară, strigăt de eliberare, ţipăt de disperare?

    Ieri, 31 ianuarie 2017, chiar în ziua când guvernul marionetă Grindeanu a înfipt cuţitul în spatele justiţiei române, aceasta şi-a făcut datoria, dovedindu-l definitiv pe Ovidiu Miculescu ca incompatibil cu funcţia de Preşedinte-Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune, pe care a deţinut-o deci ilegal vreme de patru ani. Procesul a durat mult prea mult, e-adevărat, iar desfăşurarea sa e simptomatică atât pentru ezitările, cât şi pentru paşii mici, făcuţi totuşi în direcţia cea bună de către justiţia română a ultimilor ani. Ce urmează în ceea ce o priveşte – e greu şi apăsător de anticipat. Oricum, se impune să rămânem treji şi reactivi, căci altminteri va fi vai şi-amar de toţi cei ce continuăm să credem în statul de drept…
    Dar revenind la Ovidiu Miculescu, demisia lui neîntârziată ar însemna normalitatea. În ce mă priveşte, nu mă aştept să facă acest gest de conduită civică şi managerială firească. Ba, dimpotrivă, până ce va fi debarcat va mai adăuga alte câteva episoade funeste la cel din urmă capitol al acestei poveşti de groază pe care a urzit-o zi de zi, neobosit, mereu inventiv în despotismul său neocomunist. În toţi aceşti ani, Ovidiu Miculescu a scris, cu mâna proprie a deciziilor şi conduitei manageriale, cel mai terifiant şi oribil capitol din istoria acestei, altminteri, prestigioase instituţii care este Societate Română de Radiodifuziune.
    Că prea mulţi dintre colegii noştri au agreat şi încurajat, din păcate, această conduită managerială, e adevărat. Dacă rătăcirea lor e de iertat, totuşi, nu ştiu dacă ea poate fi şi uitată vreodată. V-aţi acoperit de ruşine, nefericiţilor!
    Pentru cei foarte puţini care au rămas dârji şi nu s-au temut să ia atitudine şi să rostească răspicat când şi ce anume greşeşte managerul Ovidiu Miculescu – am numai admiraţie.
    Iar celor ce au refuzat tăcuţi privilegiile, combinaţiile, deci nu s-au pretat la jocul murdar cu care i-au ademenit Ovidiu Miculescu şi acoliţii săi, preferând să le fie greu, dar să rămână curaţi, demni – le mărturisesc deschis respectul meu.
    Aflând decizia de incompatibilitate dată ieri de completul de judecată în procesul lui Ovidiu Miculescu, mulţi dintre noi am scos un strigăt de eliberare. Apoi s-a petrecut nenorocirea cu Ordonanaţa de urgenţă ce dezincrimnează abuzul în serviciu. Şi am ţipat de disperare. Se va aşterne oare o tăcere amară peste cugetele noastre? Să ne ferească Dumnezeu, pentru că asta ar însemna resemnare, deci sinucidere civică – visul de aur al neocomuniştilor. De care, iată, tot nu reuşim să scăpăm după atâţia şi atâţia ani de strădanii democratice.
    Confruntaţi cu toate acestea şi altele câte se vor mai ivi, ne rămân totuşi la îndemână judecata limpede, valorile morale sacre, ca şi lupta îndârjită împotriva răului de aici sau de dincolo, ce s-a petrecut azi ori îşi va scoate capul mâine. Dar mai ales speranţa trebuie să ne-o păstrăm vie. E un îndemn cât o rugăminte…

    Cristian Bleotu

    Apreciază

  7. Vai, vai, mare jale la SRR. Aseara, tarziu in noapte, am primit telefon de la soferul lu „Adrian”. Era turbat de bucurie, ii multumea lui Dumnezeu si ICCJ, si lui Moise, era bucuros ca masina la care tine foarte mult nu mai pute a transpiratie, a ____. Tovarasul Adrian mirosea urat, desi folosea parfumuri scumpe. De ___ te poti spala dar caracterul jegos ramane pentru totdeauna. Poate ca omu asta se spala pe picioare dar nu putea face nimic cu caracterul sau jegos. Asta-i buba. Ce mai face duduia Balaci, plagiatorul Rosca de la Cluj, ce mai face penala Pirau? Toata lumea la posturi. Urmeaza DNA cu peron pe partea dreapta. Pentru uni este capat de linie.

    Apreciază

  8. Sa nu uitam de recuperarea prejudiciilor, inclusiv a celor 100 000 de euro de la Radio Romania Cluj, cazul Mihai Miclaus. Deci sa trecem pe economii, Miculescu „Adrian” si Rosca si Ghisa. Strangeti cureaua. Banii trebuie recuperati, de la voi, doar de la voi. OK? Vedeti ca nu glumesc, pana la ultimul cent, cu dobanda.

    Apreciază

  9. Miculescu, imi este scarba de tine, evita-ma, nu vreau sa vomit. Sa-ti fie rusine. Esti o nulitate. Esti cel mai prost manager din Romania. Unde te vei duce, cine te angajeaza? Ce vei face? Voi fi cu ochii pe tine. Mor de curiozitate. Nici nu stii, cat de mic incepi sa fii…. foarte, foarte mic. Meriti din plin. Vreau sa te intalnesc pe strada, la locul tau de munca, la restaurant si sa-ti spun (cu voce tare, tare) cine esti ce mi-ai facut , mie si colegilor mei.

    Apreciază

  10. Domnule AV Moise cred ca ar trebui sa scrieti aici mai explicit despre suflete si vise corupte, ca sa inteleaga mai bine internautii despre ce este vorba, zic acum, ca sa nu scriu.

    Apreciază

Multumesc!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s