Reglementarea în presă, subiect de dezbatere între personalități din domeniul mass-media

Reglementarea în presă, subiect de dezbatere între personalități din domeniul mass-media

preluat de pe site http://www.mediasind.ro 

Discuțiile, moderate de reprezentantul Asociației Române de Comunicații Audiovizuale (ARCA), George Chiriță, au vizat, printre altele, necesitatea unui organism de reglementare în mass-media care să acționeze ca un arbitru.
În acest context, directorul Asociației Televiziunilor Comerciale din Europa (ACTE), Ross Biggam, a spus că arbitru trebuie să fie unul „bun și independent”.
„Guvernele sunt prin definiție foarte puternice, au un mandat al votului democratic în spate, iar grupurile de presă sunt și ele puternice și pot și ele influența dezbaterile democratice. Deci, pe de-o parte avem statul, pe de altă parte avem presa și e nevoie de un arbitru foarte bun. Pentru noi reglementarea poate fi o sabie cu două tăișuri, dar potențial, atunci când un politician întrece măsura și încearcă să comande unui ziar sau unei publicații ce să facă, atunci e nevoie să intervină reglementatorul, arbitrul care să pună lucrurile în ordine”, a susținut Biggam.
Dezbaterile au pus în oglindă organismul reglementator din Marea Britanie, Ofcom, și cel din România — Consiliul Național al Audiovizualului (CNA).
David Lowen, specialist tv din Marea Britanie, a arătat că în țara sa există o tradiție de 60 de ani de reglementare a conținutului audiovizual. El a precizat că eficiența actului de reglementare ține, printre altele, de menținerea regulilor, apreciind că dacă acestea se schimbă de fiecare dată când vine un nou guvern, organismul respectiv va fi privit ca partizan și va pierde din credibilitate.
Pe de altă parte, Cristian Mititelu, membru CNA, a vorbit despre situația din România în ceea ce privește reglementarea în spațiul mass-media.
„E extrem de dificil să avem reglementări eficiente într-o societate care are o opinie în general proastă despre lege. În plus, dacă vorbim despre posturile de televiziune, dacă nu există un limbaj comun între politicieni, organisme de reglementare și jurnaliști e foarte greu să impunem un concept atât de dificil cum e imparțialitatea și o minimă onestitate”, a spus Mititelu.
El a arătat că nu există o tradiție a onestității, iar întâlnirile CNA, deși sunt „destul de transparente”, motivele celor care reglementează nu sunt mereu transparente.
Subiectul a fost tratat și de președintele sindicatului „MediaSind”, Cristi Godinac. Acesta a susținut că presiunile care afectează activitatea jurnalistului sunt politice, economice și patronale.
„La capitolul atac politic aș trece și refuzul clasei politice de a depolitiza consiliile de administrație ale Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune și depolitizarea Consiliului Național al Audiovizualului. De peste 10 ani tot încercăm cu celelalte organizații să convingem clasa politică să modificăm legislația astfel încât la conducerea acestor instituții să fie numiți profesioniști neimplicați politic”, a spus Godinac.
O altă problemă ridicată la dezbateri a fost situația televiziunilor comerciale. Președintele Consiliului de Administrație al SEEMO, Boris Bergant, a arătat că România, ca și alte țări din Europa Centrală și Răsăriteană, se confruntă cu problema televiziunilor comerciale „abundente”.
„În România și în Europa Centrală și Răsăriteană asistăm la un model foarte straniu de televiziune COMERCIALă care este fie legată de partidele sau organizațiile politice care își transmit pe post propriile puncte de vedere sau sunt tot felul de conglomerate economice, dar nu neapărat după înțelegerea noastră a ceea ce înseamnă un post de televiziune. (…) Stai și te întrebi care e scopul acestor programe transmise așa-zis democratic”, a afirmat Bergant.
Totodată, el s-a referit și la procedura de finanțare a mass-mediei publice, exprimând opinia că finanțarea de la buget ar fi o precondiție a unei intervenții politice „fără limite”.
„Oriunde a fost introdusă această finanțare de la buget, totul s-a transformat într-un haos (…) pentru că apare posibilitatea intervenției politice și atunci televiziunea publică nu mai e respectată.
O conferință privind libertatea presei, influența politicului asupra mass-media și corupția a fost organizată marți, la Palatul Parlamentului. Evenimentul a fost organizat de SEEMO în parteneriat cu Academia Internațională — Centrul Internațional Media (IA-IMC) și cu Organizația de PR pentru Europa Centrală și de Sud-Est (SECEPRO), Agenția Națională de Presă AGERPRES fiind printre partenerii locali, alături de alte instituții media și de reglementare. AGERPRES/(A — autor: Cătălin Alexandru, editor: Cristina Tatu) Foto: (c) RADU TUȚĂ
Directorul general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, Alexandru Giboi, consideră că business-ul de agenție trebuie susținut, punctând că limitările pe care le impune legislația ar trebui să se tranforme în sprijin și suport. (…) Cât privește legislația referitoare la Agenția Națională de Presă a României, Alexandru Giboi a opinat că aceasta e mai mult „limitation” decât „regulation”, în sensul că sunt anumite acte normative care îngreunează activitatea instituției.
„Avem o ordonanță, faimoasă, care limitează achizițiile publice în ceea ce privește instituțiile publice, domeniul public, care atunci când a fost făcută probabil inițiatorii au uitat că sunt anumite instituții publice cu un specific aparte față de altele. Noi avem plăcerea de a activa și pe piața privată, nu suntem un minister sau o instituție publică clasică, în consecință trebuie să fim competitivi. Menținându-ne această misiune de informare corectă și de cea mai bună calitate, ca să putem face asta avem nevoie ca aceste limitări pe care ni le impune legislația să se tranforme într-un sprijin și într-un suport”, a mai spus Alexandru Giboi. AGERPRES/(A — autor: Florentina Ștefănescu, editor: Georgiana Tănăsescu)
Cristi Godinac, preşedinte FRJ MediaSind: Clasa politică să privească jurnalismul ca pe un bun public

Cristi Godinac, preşedintele Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind, (foto) a prezentat în finalul conferinţei presiunile la care sunt supuşi jurnaliştii: politice, economice şi patronale, cele mai periculoase fiind presiunile politice. La acest capitol se înscrie introducerea în Strategia Naţională de Apărare a vulnerabilităţii presei la siguranţa naţională, diversele proiecte de lege împotriva mass-media, cum ar fi Legea Jurnalistului, Legea ştirilor pozitive şi negative, pedepsele prevăzute  în Codul Penal referitoare la  criticile aduse magistraţilor, precum şi refuzul clasei politice de a depolitiza instituţiile publice de radio şi televiziune şi a CNA prin numirea în Consiliile de Administraţie a unor profesionişti neimplicaţi politic.

Dacă în Germania Curtea Constituţională a interzis ca numărul membrilor numiţi politic în Consiliile de Administraţie să nu depăsească o treime din totalul membrilor, în radioul şi televiziunea din România, toţi membrii sunt numiţi politic,cu excepţia celor doi reprezentanţi ai salariaţilor,

La capitolul presiuni economice, liderul sindical a amintit că în urma crizei peste 6 000 de angajaţi din mass-media au rămas fără locuri de MUNCĂ şi mai multe publicaţii s-au închis, fără să se ia vreo măsură de sprijin economic, nici prin subvenţii directe şi nici indirecte. Dacă în majoritatea statelor europene tva-ul pentru mass-media este situat între 0 şi 5%, în România acesta este de 24%. Presa locală a fost cea mai afectată, multe publicaţii fiind obligate să se închidă sau să depindă de bugetele prefecturilor sau ale primăriilor.

În ceea ce priveşte presiunile patronale, liderul sindical a susţinut că acestea sunt cele mai frecvente. Din cauza unei legislaţii a muncii dezastruoase, drepturile prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă din Mass-Media, cum ar fi sporuri între 5 şi 200 % dar şi drepturi profesionale cum ar fi clauza de conştiinţă, au fost suspendate de la începutul acestui an iar abuzurile împotriva angajaţilor au sporit considerabil.
Cristi Godinac a arătat că cele mai multe abuzuri au avut loc în Radioul Public, al cărui preşedinte-director general (Ovidiu Miculescu), susţinut politic, dupa ce a concediat liderul sindical,  a adoptat un regim dictatorial împotriva salariaţilor din această instituţie plătită din BANI publici. ” Nici rezoluţiile Congreselor Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, Federaţiei Europene a Jurnaliştilor şi nici protestele majorităţii organizaţiilor din media naţionale nu au reuşit să convingă Puterea să pună capăt abuzurilor acestui director care a fost confimat ca a făcut parte din fosta Securitate şi care a fost declarat de două ori incompatibil de către Agenţia Naţională de Integritate.” – a afirmat Godinac.
Referitor la tema dezbătută intens în ultimele zile în urma autodeconspirării de către  Robert Turcescu, preşedintele MediaSind  a susţinut că în urmă cu un an, la iniţiativa Active Watch, Comisia LIBE din Parlamentul European a adoptat un amendament prin care solicită statelor membre UE să introducă în legislaţiile naţionale  interdicţia de a infiltra agenţi acoperiţi în redacţii deoarece este afectată confidenţialitatea surselor, se împiedică colectarea informaţiilor, se dezinformează şi se manipulează publicul, este afectată credibilitatea presei, se permite supravegherea redacţiilor şi se introduce un climat de neîncredere în redacţii.

Ca soluţii propuse pentru ieşirea din criza morală şi financiară în care se află presa, Cristi Godinac a amintit că acestea se află în Raportul misiunii Federaţiei Europene a Jurnaliştilor ce a avut loc în România la începutul anului 2011, concluzii amintite la conferinţă şi de Renate Schroeder,  directorul FEJ (foto), printre care se află:

1. retragerea din Strategia Naţională de Apărare a prevederilor privind prea,
2. depolitizarea radioului, televiziunii publice şi a CNA,
3. modificarea Legii ANP AGERPRES pentru asigurarea unei finanţări corecte,
4. modificarea legislaţiei muncii pentru a se putea încheia Contractul Colectiv de Munca în Mass-Media,
5. crearea de instrumente deautoreglementare cum ar fi Consiliul Etic,
6. TVA între 0 şi 5% pentru mass-media, la fel ca în UE, etc. (vezi aici Raportul)
„Soluţia de bază este ca toţi să încercăm să ne schimbăm mentalitatea, şi angajaţi şi angajatori, dar mai ales clasa politică să-şi schimbe mentalitatea şi să privească jurnalistul ca pe un bun public şi nu ca pe o slugă menită să-i satisfacă nevoile.” –  a încheiat Cristi Godinac.
Departament Comunicare FRJ MediaSind
În imagine (centru) Renate Schroeder, directorul Federaţiei Europene a Jurnaliştilor împreună cu membrii Biroului Executiv al Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind: Leonard Pădureţ, preşedinte,  Adrian Moise, vicepreşedinte, Cristi Godinac, preşedinte executiv, Ion Moraru, vicepreşedinte.
Anunțuri

Multumesc!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s